Ceaiul verde
   Ceaiul verde, cunoscut si apreciat in intrega lume, este obtinut din frunzele mature ale arbustului Camellia Sinensis.
   Imediat dupa recoltare, frunzele Camelliei Sinensis sunt trecute prin abur, procedeu care se numeste torefiere. Apoi plantele sunt uscate si rulate pentru a se opri procesul de fermentare si de aici deriva denumirea de ceai nefermentat sau ceai virgin.
   Ceaiul verde a fost considerat in Asia mai mult o planta medicinala decat o bautura. Calatoria plantei din plantatie in ceasca de ceai este o aventura mai mult sau mai putin cunoscuta. Cele mai mari plantatii de ceai sunt in provinciile chinezesti Zhejiang, Fujian, Anhui, Yunnan. I
Â
In functie de flora din habitatul inconjurator plantatiei , infuzia poate avea savoarea iasomiei, a florilor de cais sau a florilor de cires. In Japonia cultul pentru ceai se evidentiaza atat prin atentia acordata culturilor autohtone, prin multitudinea de tipuri de ceai verde existente, dar si prin respectul oferit ceremonialului ceaiului. Ceaiul verde de Himalaya este singurul ceai verde care nu contine teina.
Compozitia chimica a ceaiului verde este: teina, tanini, cafeina, flavonoide (quercitina), vitamina C, aminoacizi, calciu, fier, fluor, alcaloizi (teobromina, teofilina, xantina, dimetilxantina, adenina), fractiuni polifenolice (epigallocatechina gallata EGCG).
Pentru a obtine o infuzie cu savoare deosebita si cu efecte benefice, temperatura apei in care se infuzeaza frunzele este necesar sa fie de 70 grade Celsius , durata optima a infuzarii de 3 minute, iar apa de izvor sa fie potrivita.
Efectele ceaiului verde sunt apreciate inca din vechime; pentru Confucius, cel mai mare filozof al Chinei antice, ceremonialul ceaiului reprezenta eticheta, armonia, calmul si optimismul.
In epoca moderna, numeroase studii au certificat efectele benefice ale ceaiului; recent, la Universitatea din Basel, Elvetia, s-a evidentiat stimularea conexiunilor cerebrale in urma consumului de ceai verde. „Descoperirea noastra sugereaza ca ceaiul verde ar putea creste plasticitatea sinaptica, pe termen scurt, a creierului” afirma profesorul Stefan Borgwardt, coautorul studiului publicat in Psychopharmacology.
Cunoscatorii apreciaza ceaiul verde atat pentru savoare cat si pentru efectele sale terapeutice:
*detoxifiante
*lipolitice
*energizante
*regenerante.
Utilizarea atat interna cat si externa are:
*efecte anti-aging
*efecte antioxidante
*efecte de tip restructurare corporala datorita drenarii lichidului interstitial si datorita stimularii lipolizei
*efect energizant celular dar si la nivelul intregului organism
*optimizaeaza diviziunea celulara si protejeaza molecula de ADN.
Relatia dintre ceaiul verde si taoism este cunoscuta de catre calugarii taoisti: acceseaza eliminarea vechiului si intampinarea noului, prelungeste viata si conserva fortele vitale .
Ceaiul verde este o optiune pentru fiintele care au o filozofie in care cred cu adevarat. „Sa faci mereu lucruri bune , din suflet” si osmoza ceaiului verde este o combinatie reusita si cu efecte benefice .
Savurand zilnic fiecare ceasca de ceai verde , mesajul plantei va ajunge in fiecare molecula a ta si in Univers!